Acum 12 zile o mamă dintr-o comună din Tulcea și-a lăsat copiii cu bărbatul și a venit la București, la Spitalul “Marie Curie”, să-l ia acasă pe Luca, ultimul lor născut.
Sosit pe lume la început de octombrie, cu diagnostic grav și kilograme puține, băiețelul era internat la Terapie Intensivă nou-născuți și fusese operat la coloană.
“Nu-i de externat deocamdată”, i-au spus medicii mamei, iar femeia a înțeles și s-a întors tot singură la Tulcea. A lăsat pe holul secției o sacoșă, iar când personalul a sunat-o că și-a uitat bagajul replica mamei a coborât Crăciunul în universul aseptic de la Neonat: “- Să aveți de Sărbători. Sunt proaspete, de țară”. În sacoșă erau adunate zece ouă de găină. Și sub ele, femeia așezase o hârtie de 10 lei.
Ce a urmat se vede limpede doar cu inima, iar eu vă scriu nepriceput aici: medici, asistenți, infirmieri, mame care sunt internate alături de copiii lor la Terapie Neonat au făcut cuib de bine pentru Luca și ai lui și au așezat acolo lapte, daruri, scutece și bani, ca să îi facă băiețelului mai lin drumul în viață.
În dimineața de20 decembrie, aceeași mamă dintr-un sat din Tulcea, însoțită de bărbatul ei, a ajuns din nou la București, la “Marie Curie”, să-l ia din spital pe Luca, ultimul lor născut, externat în ajun de Crăciun: “Merge acasă, că unde cresc șapte copii crește și al optulea”.
Puțin înainte de amiază, înfofolit bine, sub o căciulă cu moț și învelit într-o pătură albă pufoasă, Luca a ajuns din “brațele” secției în cele ale mamei.
La ora asta, copil și părinți sunt în drum, spre casă, undeva în Tulcea. Sunt într-o mașină de la primărie pentru că, la Topolog, edilul, asistenta socială și preotul din comună sunt oameni.
