Construit inițial pentru a produce energie electrică, irigații și pentru a împiedica inundațiile, barajulul Vidraru este cu adevărat impresionant. Înălțimea de 166,6 m și lungimea la coronament de 307 m situează barajul Vidraru pe locul cinci din continent și pe locul 27 din lume. Dacă ar ceda, localități întregi ar fi rase de pe harta țării.
Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru a început în 1960 de către Gheorghiu Dej și a fost finalizată după cinci ani și jumătate, fiind pusă în funcțiunie în 1966, de Nicolae Ceaușescu. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea în Europa și al nouălea în lume, între construcțiile similare. A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60, iar investiția a fost amortizată în 28 de ani.
Barajul Vidraru ar fi luat 400 de vieți
Barajul Vidraru a fost a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Richter şi mai are garanţie încă 60 de ani de acum încolo.
A rezistat cutremurului din 1977 fără vreo fisură, după ce în 1974 a fosr consolidat. Atunci o galerie s-a rupt, la fel și blindajul metalic, iar o parte uriașă din masivul muntos a fost dislocată.
Barajul Vidraru, 1964. Sursă foto: energie.gov.ro (Arhivă Personală Imola Martonossy)
Construcția sa este cu adevărat măreață:
– s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane,
– s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de rocă, dintre care 1 milion de metri cubi în subteran,
– s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi în subteran
– s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanică
Despre sacrificiile umane nu vorbește nimeni. Nimic nu s-ar fi putut face fără forța de muncă uriașă. Mii de ore de muncă realizată în condiții aspre au dus la zeci de accidente despre care nimeni nu a suflat o vorbă. Neoficial, se vorbește despre 400 de morți.
Citeste continuarea pe StiriRomania.ro
