Unul dintre cele mai sărace județe din România stă pe o comoară uriașă, dar nu profită deloc

Botoșaniul, deși recunoscut drept unul dintre cele mai sărace județe din România, ascunde în mod surprinzător resurse naturale extrem de valoroase. Acest județ aparent modest se află, paradoxal, pe o adevărată comoară de bogății naturale. Printre acestea se numără rezerve impresionante de nisip cuarțos, considerat cel mai fin din Europa, alături de depozite de ghips și bentonită, resurse importante pentru diverse industrii. De asemenea, Botoșaniul este binecuvântat cu ape medicinale cu proprietăți terapeutice și chiar cu rezerve de gaz metan, aflate în „pungi” subterane.

Cel puțin statistic, județul Botoșani este unul dintre cele mai sărace din România. Este o zonă preponderent agricolă, cu o industrie prăbușită în anii 90 și cu cea mai mare parte a populației formată din pensionari. Cu toate acestea, județul nord-moldav este o zonă deosebit de pitorească, plină de istorie și cultură, care, colac peste pupăză stă peste o adevărată comoară minerală și medicinală. Dar până în prezent nu s-a găsit aproape nimeni care să valorifice, la maxim, potențialul extraordinar al județului și implicit să ofere șansa localnicilor unei vieți mai bune.

În ciuda acestor resurse uriașe, lipsa investițiilor strategice și a inițiativei locale menține județul într-un cerc vicios al subdezvoltării, iar oportunitățile de a transforma Botoșaniul într-un pol economic și turistic rămân neexplorate, condamnând regiunea la stagnare.

Cel mai fin nisip cuarțos din Europa, minunea industriei sticlei

Una dintre cele mai importante resurse ale județului Botoșani este nisipul cuarțos. Acesta a alimentat industria sticlei din toată țara, în perioada comunistă, dar mai ales renumitele fabrici de sticlă din municipiul Dorohoi. Cele mai importante rezerve de nisip cuarțos se află în comuna Hudești, la 61 de kilometri de municipiul Botoșani, pe malurile Prutului. Acesta au fost prospectate în anii 70 și mai apoi exploatate cu succes autoritățile comuniste. Ele s-au format în timpuri imemoriale, fiind practic fundul nisipos al vechii Mări Sarmatice care acum 33 de milioane de ani acoperea teritoriul de astăzi al României.

Loading

Comentarii Facebook

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Verified by MonsterInsights