Ce ascunde, de fapt, expresia “boala lui Calache”? Deși este veche de câteva sute de ani, este încă folosită și în zilele noastre. Totuși, puțini sunt cei care cunosc originea ei și ce afecțiune indică.
„Boala lui Calache” este o expresie pe care o cunosc mulți români. În general, este folosită pentru a desemna pe cineva cu o stare psihică „tulburată”, dar sensul ei nu are legătură, de fapt, cu nicio afecțiune medicală.
Totul pleacă de la povestea despre un hangiu oltean din secolul al XVII-lea și fiul acestuia, Calache, personaje despre care nu se știe cât de reale au fost, dar știm că fără foc nu iese fum.
Hangiul, Mihalache pe numele său, deși moștenise doar o brumă de avere, a reușit, prin inteligență în afaceri și muncă multă, să adune suficientă avere încât să fie ridicat în rândul boierilor.
Personajul era să devină domnitor al Țării Românești
A ridicat un conac unde s-a mutat cu familia și avea o mulțime de slugi. Era și fericitul tată a doi băieți, dar Calache era favoritul și lumina ochilor săi. Ca adult, se spune că acesta era un tip potrivit de înalt, dar trupeş, aproape gras, cu o faţă rotofeie. Deşi inteligent şi cu maniere de boier, nu făcuse nimic în viaţa lui, nu mişcase un deget.
La cei peste treizeci de ani ai săi, Calache era un tip de o lene monumentală. În schimb, era un mare mâncău şi un băutor de vin fără pereche. Singura lui preocupare era să mănânce bine, să bea bine şi să asculte muzică lăutărească, până spre ziuă. După atâta „oboseală”, îi plăcea să doarmă până la orele amiezii, când o lua de la capăt.
citeste integral pe stiripesurse
